duminică, 14 ianuarie 2018

Apariţie editorială: Revista „Arhitectura tradițională din Dobrogea”, nr. 4/2017
















Revista „Arhitectura tradițională din Dobrogea”, nr. 4/2017

Arhitectura tradițională din Dobrogea reprezintă una dintre preocupările constante ale Muzeului de Artă Populară Constanța. Cercetările etnografice efectuate în satele din această provincie istorică au fost reunite în revista de specialitate: „Arhitectura populară din Dobrogea”, care apare în cinci numere.

„Cercetarea arhitecturii tradiționale din Dobrogea a început în urmă cu patru decenii și am beneficiat de colaborarea unui mare specialist în domeniu, prof. univ. dr. Paul Petrescu. Am străbătut Dobrogea în lung și în lat și între anii 1975-1980 am alcătuit primele dosare de cercetare ale arhitecturii tradiționale. Nu s-a putut concretiza atunci această activitate prin organizarea unui muzeu al satului dobrogean. Mai târziu, cu sprijinul starețului Mănăstirii Dervent (care a oferit terenul pentru realizarea acestui proiect) am reușit să punem bazele acestui muzeu prin strămutarea primei case din Dobrogea de Sud, casa de la Oltina de la sfârșitul secolului XIX. Aceasta a presupus a doua etapă de cercetare a satelor din Dobrogea sub aspectul conservării arhitecturii tradiționale. Am constatat că unele dintre acestea au dispărut, s-au demolat, au fost modernizate, altele rămânând în starea inițială. Așa a apărut ideea inventarierii pe teren a caselor «rămase în picioare» din toate așezările Dobrogei, începând cu anul 2008. Aceasta a reprezentat a treia etapă de cercetare a arhitecturii tradiționale dobrogene și practic a inventarierii acestora. Un colectiv de muzeografi și documentariști ai muzeului a avut în planul de cercetare această tematică și în 2-3 ani s-a finalizat. Rezultatele cercetării s-au publicat în revista de cercetare etnografică «Arhitectura tradițională din Dobrogea”, care cuprinde 5 numere. Astfel vor rămâne pentru istoria arhitecturii principalele tipuri de case din așezările dobrogene”, subliniază directorul general al Muzeului de Artă Populară Constanța, dr. Maria Magiru, coordonator științific al publicației.

Penultimul și ultimul număr au apărut anul trecut, încheind astfel seria acestor consistente cercetări de teren.

„Cu numărul patru al revistei «Arhitectura tradițională din Dobrogea» părăsim limesul dunărean și ne oprim la așezările din nordul Dobrogei de Sud (județul Constanța): Vulturu, Runcu, Pantelimon; nord-est: Fîntînele, Istria, Săcele; nord-vest: Dulgheru, dar și din partea de nord-centru: Grădina, Tîrgușor”, declară directorul Muzeului de Artă Constanța, dr. Maria Magiru.

În cele 76 de pagini sunt prezentate fiecare dintre așezările menționate, punându-se accent pe caracteristicile arhitecturii respective, un bogat material foto-documentar însoțind fiecare studiu în parte.

„Din punct de vedere al arhitecturii caselor, există în toate aceste așezări cu populație preponderent românească din a doua jumătate a secolului XIX, tipuri unitare de case atât din punct de vedere al materialelor folosite, cât și al tehnicilor de lucru”, se arată în articolul „Caracteristicile arhitecturii tradiționale sud-dobrogene - nordul județului Constanța”, semnat de dr. Maria Magiru, care deschide seria cercetărilor cuprinse în numărul IV al revistei.

Deși există particularități date de așezarea geografică, există foarte multe asemănări care constau în folosirea lutului, amestecat cu materiale vegetale, din care s-au făcut chirpici, a pietrei sparte, pentru fundații și garduri (mai rar) și pentru căptușirea pivnițelor și a beciurilor, a lemnului, utilizat pentru construirea șarpantelor, a stâlpilor prispei și a altor elemente decorative specifice fațadei principale și folosirea țiglelor și mai rar a olanelor, pentru acoperișuri.

Pe prima copertă a revistei apare o fotografie a unui case din Istria, iar pe ultima este ilustrată de o locuință din Fântânele, ambele de la începutul secolului XX.

Revista „Arhitectura populară din Dobrogea” reprezintă un valoros instrument de lucru pentru etnografi, dar și pentru cei care doresc să afle specificul caselor din această zonă.

În acest număr au fost prezentate următoarele așezări, cercetate de specialiști ai muzeului, astfel: Fântânele, Grădina, Târgușor - Ioana Tompe (muzeograf), Istria, Săcele - Oana Dimache (documentarist), Vulturu, Runcu, Pantelimon, Dulgheru - Mirela Hulea (muzeograf).


Sursa informaţiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu