duminică, 19 februarie 2017

Valea Lungă (jud. Alba): Szentkereszty György şi vinurile


Etichetă de vin din anul 1911, acesta fiind îmbuteliat la Valea Lungă. Sursa imagini: http://helytortenet.com/hosszuaszo-1911-erdelyi-aszu-eredeti-boros-cimke-baro-szentkereszthy-gyorgy-termese



Valea Lungă pe Cartarea iosefină, 1763-1787,
http://mapire.eu/en/map/collection/firstsurvey/?zoom=14&lat=46.12806&lon=24.05527




Conacul Szentkereszty din Valea Lungă, la începutul sec. XX. Sursa imagini: http://postcards.hungaricana.hu/en/205581/?query=PLACE%3D%28%22Hossz%C3%BAasz%C3%B3%22%29

" Pe vremuri strugurii albi și roșii se culegeau împreună și se procesau la grămadă. După 1789 culesul începea cât mai târziu posibil, după mijlocul lui octombrie, strugurii să fie cât mai copți, iar vinul să fie dulceag și puternic alcoolizat. Pe vremea aceea, când încă în hotarele satelor se mai auzeau tropăitul cailor vestind incursiunile militare, cine mai avea timp de finețuri... vin să fie! 

La 1736 Apor Péter scria că vinul vechi doar căruțașii îl beau. Vinul căruțașilor provenea din strugurii culeși devreme, vin care peste an devenea aspru, oțetos. Celor care trăiau în condiții vitrege, soarta doar vin aspru le hărăzea. La un secol diferență de cele scrise mai sus, Hilibi Gaál János în satul Mica, prin 1830 începea "nebunia": identificare sol prielnic, parcele separate pe soiuri, lucrări diferențiate în funcție de soi, vinificare separată pe soi, atenție sporită la păstrarea vinului. Răspunsul la această provocare nu a întârziat să apară din partea aristocrației ardelene. Rând pe rând, marii proprietari de pământ au început să se implice direct: Kemény István, Bethlen Farkas, Zeyk József, Paget János, Mikó Imre, Szilvási Miklós, Bánffy János, Naláczy József, Apor Károly, Szentkereszty György.

Pe parcursul secolului 19 în Ardeal apar o serie de cărți de specialitate pe domeniul viticol. Cercul select al inițiaților în viticultură îi avea pe Mátyus, Milotai, Vajda, Kemény, Bethlen, iar Szentkereszty György îl închide. Cartea având ca subiect viticultura publicată de Vajda apare la 1858 pe când cea a lui Szentkereszty la 1878.

Szentkereszty György baron de Zágoni, se naște pe 23 octombrie 1840 în plină campanie de cules struguri pe valea Târnavelor, în localitatea Valea Lungă/Hosszúaszó. Avându-i ca model pe Kemény István respectiv pe Fekete Pál, se apucă de inovații și de modernizare în vie. În via sa de 8 iugăre în 1869 se apucă de plantat masiv Riesling de Rhin.

În 1878 apare la Cluj cartea sa "Szőlőépítés, művelés és pincekezelés" având ca subiect cultura viței de vie de la înființare, exploatare și lucru în pivniță. În prefața cărții descrie realitatea nemiloasă cu care se confrunta în aceea perioadă: De zece ani după ce unirea a devenit realitate, și trăim sub o guvernare maghiară responsabilă, de 6 ani avem cale ferată,..., dar parcă încă așa săraci nu am mai fost... ajută-te pe tine și D-zeu te va ajuta, să fie mottoul nostru,..., nu ne trebuie ajutor de la nimeni, și nici de la guvern să nu ne așteptăm la ajutor, în problemele noastre doar noi ne putem ajuta... Ardealul este situat între două țări mari producătoare de cereale, și nu putem să concurăm cu ei... rămâne lemnul, vitele și vinul cu ce putem să avem succes. Cartea o încheie cu un avertisment: Greșesc enorm cei care din neștiință, comoditate și din lipsa curățeniei, strică vinul ardelean.

Parcă rândurile de mai sus, nu sunt chiar străine de prezentul cotidian.
Așa-i că e mai fancy să ne batem în cunoștințe despre turismul oenologic francez, spaniol, german, maghiar, basarabean, bulgar etc.


Localitatea de naștere a baronului apreciat de mine, dar probabil în viziunea multora killer al românilor, Hosszúaszó, are ca și terminație aszó, ce duce către temperiile vremii când apa spală malul, revărsare de apă peste albia râului. De aici și denumirea de valea lungă, sat care până în 1926 s-a numit Hususău. La 1309 este atestat ca și Longavalle, iar la 1322 Huzyuazou.

În lumea vinului, povestea vinde iar istoria locului dictează prețul. Și aici avem istorie bogată. Între anii 1359 și 1406 au avut loc dispute juridice între localitățile Valea Lungă și Micăsasa privind delimitarea hotarelor. Și cum vinul este direct proporțional cu bărbăția, consemnăm o serie de participări directe al localnicilor în diferite conflicte armate:


1419-1434 au participat la lupta împotriva husiților,
1437 Răscoala de la Bobâlna,
1514 Răscoala lui Doja,
1529 conflictul dintre Zapolya și Ferdinand de Habsburg,
1703 conflictul dintre curuți și lobonți.


Tocmai aceste preocupări îi determină pe localnici să își culeagă târziu strugurii, toamna târziu, gata stafidiți... de aici și originea Aszu din viile baronului Szentkereszty. După modelul localității Mád din podgoria Tokaji, al Halmeului, în 1853 apare în sat comunitatea evreiască. Prezență de bun augur în stimularea și perfecționarea artei negoțului. În anul 1891 s-a deschis prima farmacie din sat. 


În 1792, la Bratislava apărea cartea "Ó és uj diaetetica", scrisă de Mátyus István, medic primar al scaunului Mureș și regiunea Târnăveni. În tratatul de dietetă veche și nouă, el insistă pe proprietățile curative a vinului, cât și pe prevenție și tratament cu vin. Știm că Essencia de Tokaji era vândut în farmacii ca și medicament. Nici nu mai e de mirare preocuparea pt. boabele afectate de botrytis.

În Transilvania, cu o istorie viticolă bogată, este foarte greu să desparți legendele de realitate, dar e cert că aici odată vinurile au avut o aură mitologică. Momentan zac în negura uitării...

  Bătrânul
György, făcut baron de Maria Tereza și bunicul celui cu aszu, s-a născut în localitate pe 24 Septembrie 1747, și atunci domeniul era în proprietatea familiei. Deci conacul e construit mai devreme de 1747. În poza se poate observa o vie în spatele conacului. Harta militară care e mai veche ca și poza, confirma acest fapt, aşa cum, tot Ardealul azi face cupajul bordeaux, atunci făceau aszu " 

de Silvăşan Vasile Gheorghe



La cules de struguri, Valea Lungă jud. Alba, cândva în anii '50

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu