Pentru sezonul estival 2015, Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare Turistică Aqua Magic şi-a propus continuarea sărbătoririi staţiunii Mamaia, la data consacrată, 13 august, tot în colaborare cu Direcţia Arhivelor Naţionale, Constanţa. Evenimentul din acest an „109 ani de la inaugurarea staţiunii Mamaia” va fi marcat de o expoziţie inedită de cărţi poştale, vederi, care au circulat la începutul secolului al -XX -lea, preluate de la Direcţia Arhivelor Naţionale, Constanţa şi cărţi poştale, vederi actuale, special create de artişti plastici români. Noile vederi create vor imagina locurile reprezentative din staţiunea Mamaia şi pe lângă faptul ca vor fi expuse publicului, vor fi puse şi la dispoziţia turişilor, gratuit şi timbrate pentru a putea fi expediate oriunde în ţară sau străinătate. Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare Turistică Aqua Magic va realiza şi un album de artă omagial al Staţiunii Mamaia, unde vor fi prezente toate piesele expozitiei evenimentului „109 ani de la inaugurarea Staţiunii Mamaia”.
Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare Turistică Aqua Magic şi-a propus ca fondurile obţinute să fie folosite pentru susţinerea demersului artistic, realizarea noilor cărţi poştale de către graficienii Leonte Năstase, Costel Pătrăşcan, Doru Axinte şi Dan Deaconu, organizarea expoziţiei şi a vernisajului, printarea lucrărilor de artă în format de carte poştală, vedere în ediţie limitată pentru a fi puse în circulaţie, realizarea albumului de arta dedicat oamgierii celor 109 ani de existenţă a Staţiunii Mamaia.
Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare Turistică Aqua Magic promovează în Staţiunea Mamaia rebrandingul turistic şi cultural, prin forme originale de exprimare, galerie subacvatică de artă, Aquateca, biblioteca din incinta Parcului Aqua Magic, expoziţii de artă, lansări de carte. Totodata se doreşte crearea tradiţiei în sărbătorirea Staţiunii Mamaia, în fiecare an la data de 13 august, prin diverse acţiuni.
Din vara anului 1906 turismul românesc avea să devină mai strălucitor, prin apariţia unei perle pe litoralul românesc al Mării Negre. Datorăm acest fapt nimeni altuia decât primarului Ion Bănescu, cel care a conştientizat că frumuseţile acestor locuri, odată puse în valoare, pot aduce beneficii nu numai Constanţei ci şi întregii ţări. Prin urmare, construirea unor băi la Mamaia care să poată fi frecventate de turişti a devenit o realitate în sezonul estival 1906 fapt demonstrat şi de mărturiile documentare păstrate în arhivele constănţene. Lucrările de construcţie ale acestui edificiu, s-au ridicat la suma de 105380,13 lei, recepţia şi încheierea procesului-verbal de predare-primire dintre Primăria Constanţa şi antreprenoarea Ecaterina D. Nicolaescu realizându-se la data de 1 iulie 1906”, a spus Virgil Coman.
,,PROCES-VERBAL
Astăzi 1 iulie anul 1906,
Noi Achil Zissu consilier comunal delegat de d-l Primar al oraşului Constanţa, prin adresa No. 2553 din 30 iunie 1906, de a preda D-nei Ecaterina D. Nicolaescu stabilimentul balniar de la Mamaia cu accesoriile lui.
M’am transportat în localitate unde am găsit pe D-na Nicolaescu anteprenoarea stabilimentului balnear şi am procedar cel dintâi la predarea şi cea de a doua la primirea în prezenţa d-lui sub-comisar Bărbulescu, delegat de d-l Poliţai al oraşului după cererea d-lui Primar şi am predat şi primit după cum urmează:
56 cabine fixe pentru băile de dame, cu coridorul lor şi 45 gherete pe rotile, toate în bună stare, având cabinele cheile şi giamurile complecte.
56 cabine fixe pentru băi de bărbaţi, cu coridorul lor şi 35 gherete pe rotile, toate în bună stare, lipsind 4 chei şi un geam.
O baracă în construcţie compusă din trei departamente care va servi una pentru spălătorie, una pentru personalul băilor şi o a treia pentru d-na Nicolaescu.
Pentru păstrarea rufelor atât la cabinele bărbaţilor cât şi la cabinele damelor trebue să se facă pe coridorul băilor la începutul cabinelor câte un mic deposit pentru păstrarea rufăriei spre a fi la îndemână pentru trebuinţele serviciului public.
Lingeria ce d-na Nicolaescu avea la băi era în bună stare, dar în cantitate redusă pretextând că nu are unde să depună mai multă.
Asemenea am constatat că are un număr restrâns de costume complecte de bărbaţi şi ceva mai mult pentru dame.
N’am găsit nici un medic la băi, dar ni s’a respuns că are angajat pe d-nul Dr. Sarafides.
D-na Ecaterina D. Nicolaescu, a primit în total un număr de 112 cabine cu coridoarele lor toate în bună stare şi 80 de gherete mobile, asemenea în bună stare lipsind numai patru chei de la cabine şi un geam care este spart.
Am încheiat presentul proces verbal în dublu format.
E de notat că D-l D. Nicolaescu, soţul d-nei Ecaterina Nicolaescu a uzat de aceste cabine şi gherete pentru serviciul public mai înainte cu câtva timp de a face această predare.
Unul din aceste procese verbale s-a predate D-nei Nicolaescu după cererea sa iar al doilea s-a luat de delegatul Primăriei.
CONSILIER COMUNAL, ANTEPRENOARE
A.Zissu Ecaterina Nicolaescu
Am asistat la predare şi primire
Sub – comisar (ss) indescifrabil
NB. Se rectifică, că primirea localurilor de băi s’a primit astăzi 1 iulie 1906, când încep a funcţiona în mod regulat, iar nu după cum se specifică mai sus.
Anteprenoară
Ecaterina D. Nicolaescu”.
Şi pentru a avea o imagine mai clară asupra evenimentelor inaugurale desfăşurate în această zi prezentăm mai jos sumele cheltuite de organizatori conform borderoului întocmit de contabilul Primăriei Constanţa:
,,Lei 800 – Onorariul acordat P.S.S. Episcop al Dunărei de Jos şi al clerului care a oficiat serviciile divine la aceste serbări.
,, 160 – Comptul Direcţiunei Hotelului Carol I, pentru găzduirea P.S.S. Episcop al Dunărei de Jos, pe tot timpul cât a stat în oraş.
,, 379 – Compturile înaintate de către P.S. Protoereul Judeţului Constanţa, privitoare la cheltuielile de hrană, hotel şi trăsuri angajate de de P.S. pentru cler.
,, 393 – Plata trăsurilor angajate de Primărie şi ocupate de Consiliul Comunal şi alţi demnitari cari au asistat la aceste inaugurări.
,, 116 – Comptul Direcţiunei Hotelului Carol I, pentru găzduirea D-lor Miniştri M. Vlădescu şi I. Grădişteanu, cari au prezidat aceste inaugurări.
,, 535 50 – Comptul Direcţiunei Hotelului Regina, pentru banchetul oferit de Primărie, în onoarea D-lor Miniştri cari au prezidat aceste inaugurări
,, 3034 – Comptul D-lui C. Nicodinescu, costul banchetului dat la Mamaia în seara zilei de 13 august a.c., la 200 persoane oficial invitate.
,, 1457 60 – Comptul D-lui D. Postelnicu, pentru 90 sticle cu şampanie, servită la acest banchet.
,, 140 – Costul stricăciunilor ocazionate, la banchetul dat la Mamaia, conform adresei Direcţiunei Generale a C.F.R. No. 22064/6 aci anexată.
,, 79 80 – Costul restaurantului Central pentru masa servită diferiţilor reprezentanţi ai presei în zilele de 13, 14 şi 15 august a.c.
,, 550 50 Comptul D-lui Costachi Isac, costtul banchetului official oferit presei.
,, 48 – Comptul hotelului Belvedere, costul odăilor ocupate de reprezentanţii presei.
,, 24 – Idem Hotel Regal, Idem, Idem.
,, 45 - Idem Hotelului Londra Idem, Idem
,, 8 70 - Idem Hotelului Europa Idem, Idem
,, 30 – Comptul D-lui Orezeanu pentru masa muzicei militare
,, 25 - ,, a 3 călimări de cristal cu trei suporturi
Total ,, 7826, 10”
Pe vremuri, edilii Constanţei au acordat o mare atenţie zonelor de plajă. Băile de „La Vii“ au existat până în anul 1906 şi se aflau în zona actualei Porţi 5. Preşedintele Asociaţiei Filateliştilor Tomis Constanţa, Gabriel Octavian Nicolae, ne-a declarat că aici a fost amenajată prima plajă. De asemenea, existau Băile de la Mare (situate în actualul port turistic), care se mai numeau Băile din oraş.
Numele Băilor de „La Vii” vine de la faptul că pe malul lor se afla o plantaţie de vie. Aici se ajungea cu un trenuleţ - „trenul de plăcere”, care pleca de la Poarta 1, de pe promontoriu, către băile de „La Vii”, dar şi către băile din Mamaia. În apropiere de plajele de „La Vii”, se afla berăria Gruber, celebră la vremea acea.
Constănţenii pot admira timp de o lună expoziţia de cartofilie „Hai la plajă, la Constanţa!”, amenajată la etajul I al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa. Sunt pre-zentate primele plaje ale Constanţei, iar autorul acestei colecţii este Gabriel Octavian Nicolae, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor Tomis Constanţa. Expoziţia „Hai la plajă, la Constanţa!” îi invită pe constănţeni să afle începuturile preocupării localnicilor de a merge la plajă şi de a face băi de aer. Gabriel Octavian Nicolae ne-a declarat că are această pasiune de a colecţiona de mai bine de 20 de ani, iar ilustratele prezintă imagini de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX.
La rândul său, arhitectul Radu Cornescu a subliniat că o atracţie a vremii era „trenul de plăcere”. Vagoanele erau deschise, balustradele ca nişte balcoane, iar călătorii veneau cu umbreluţe de soare. Puteai să cobori din mers, dacă te aflai în vagonul din faţă, aşa de încet mergea trenul. O atenţie deosebită era acordată în epocă şi vestimentaţiei. Foarte puţin din corpul unei doamne era expus la soare. Plajele erau împărţite în două sectoare: cel al bărbaţilor şi cel al femeilor.
Edilii vremii, preocupaţi de confortul turiştilor
Preocuparea autorităţilor locale pentru zonele de plajă era una foarte serioasă, lucru atestat de documentele găsite în arhive. Ordinele emise de primarii vremii demonstrează preocuparea faţă de activitatea de agrement a oraşului.
Virgil Coman, şeful Direcţiei Judeţene a Arhivelor Statutului Constanţa, ne-a declarat că, parcurgând dosarele vremii, i-a reţinut atenţia următorul document, din 10 ianuarie 1895, înaintat de inginerul arhitect Adolf Linz, primarului Constanţei, Mihail Koiciu:
„Domnule Primar,
Am onoarea a vă înainta alăturat cu aceasta planurile, devizu, caietul de sarcini şi condiţiunile băilor de mare ce urmează a se construi la plaja malului mării, în vii, în locul celor vechi.
Distribuţiunea acestor băi s-a aranjat astfel ca să întrunească toate condiţiunile necesare, aşa ca să se evite cât se poate nemulţumirile vizitatorilor”.
Tot în documentul respectiv se arată că fiecare din aceste băi consta din 100 cabine pentru vizitatori, ale căror intrări se puteau observa de vizitatori când se aflau în baie şi care (cabine) aveau o lungime de 1.70 m, iar lăţimea de 1.30 m.
sursa: Cuget Liber
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/447344408771577/; https://www.facebook.com/events/447344408771577/permalink/447437838762234/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu