vineri, 31 iulie 2015

Expoziția de fotomontaje Bibliotheca Claustri – imagini din fondul de carte al bibliotecii mănăstirii franciscane de la Călugăreni




În data de 8 august 2015 se va deschide expoziția de fotomontaje Bibliotheca Claustri – imagini din fondul de carte al bibliotecii mănăstirii franciscane de la Călugăreni. Materialul expus în incinta fostei mănăstiri franciscane poate fi vizitat în cadrul festivalului 3R ROMAN, oferind o introspecție în valorile bibliofile ale unei colecții eclesiatice deosebite.
Biblioteca mănăstirii de la Călugăreni a ocupat un loc de seamă printre bibliotecile franciscane din Transilvania, urmând-o la nivel de importanță pe cea de la Șumuleu Ciuc. Călugării din această instituție au îndeplinit funcţii de misiune și didactice, de aceea pe lângă cărţile necesare serviciului liturgic zilnic, au mai achiziţionat şi alte tipărituri. După desfiinţarea ordinului monahal şi naţionalizarea averii lor (1949), marea majoritatea a bibliotecii a fost transferată la Biblioteca Teleki-Bolyai, pentru a fi supusă unei îngrijiri profesionale.
Printre cele 1367 de opere (în circa 2000 de volume) ajunse la Târgu Mureș se găsesc 4 incunabule, 267 de exemplare au văzut lumina tiparului în secolul al XVI-lea, iar alte circa 500 în secolul al XVII-lea. Majoritatea cărților publicate în secolele XVI-XVIII au fost tipărite în străinătate, în limba cea mai răspândită a epocii, și anume latina. Multe dintre volumele realizate cu exigență au fost produse de cele mai mari dinastii de tipografi din Europa, unele dintre ele chiar păstrând spectaculoasa legătură originală.

Bibliotheca Claustri – szemelvények a mikházi ferences kolostor könyvtárának örökségéből címmel 2015. augusztus 8-án kiállítás nyílik Mikházán, az egykori ferences kolostorban. A 3R Római Fesztivál keretében szervezett esemény fotómontázs formájában nyújt betekintést az erdélyi Ferenc rendiek második legfontosabb könyvgyűjteményébe.
A Mikházán élő barátok missziós és tanítási feladatokat is elláttak, ezért a napi vallásos tevékenységhez nélkülözhetetlen könyveken kívül számos más művet is beszereztek. A szerzetesrend szétszóratása és vagyonának államosítása után (1949) a könyvtár legnagyobb részét a régi könyveket őrző marosvásárhelyi Teleki Tékába szállították és ott helyezték szakszerű kezelés alá.
A Marosvásárhelyre került 1367 mű (kb. 2000 kötetben) között négy ősnyomtatvány található, 267 darab könyv a 16. században, kb. 500 a 17. században jelent meg. A 16-18. században megjelent könyvek legtöbbjét külföldön, a kor nemzetközi nyelvén, latinul nyomtatták, sok közöttük a híres európai nyomdászdinasztiák által kiadott, igényes kivitelezésű kötet, néhányuk megőrizte szép, eredeti kötését is.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/muzeul.mures?fref=nf

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța prezintă în luna august două vase ceramice romane cu scene dionisiace datate între secolele II – III p. Chr


În cadrul seriei Exponatul lunii, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța prezintă în luna august două vase ceramice romane cu scene dionisiace datate între secolele II – III p. Chr., descoperite în necropolele Tomisului. Vasele aparțin tipului oinophoros (recipient pentru vin) și fac parte din categoria ceramicii de lux terra sigillata. Reprezentările în relief cu scene mitologice vin să sublinieze caracterul funerar al acestor vase.

Acest tip de recipiente ne este semnalat la Dunărea de Jos prin descoperiri mai vechi, cum sunt cele de la Aegyssus (Tulcea) şi com. Greci (jud. Tulcea), diferenţe apărând în forma lor, acestea fiind cilindrice, iar exemplarele din Tomis piriforme. Astfel de vase au mai fost descoperite în Dacia, la Micăsasa (sec. III p.Chr.), în bazinul pontic la Chersones (sec. II p.Chr.) şi în Dalmaţia, la Burnum.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/minaconstanta/photos/a.829394250462130.1073741830.801004536634435/898265716908316/?type=1&theater

Ziua Porţilor Deschise de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi (Ediţia a XIII-a)


Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos Călărași, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Călărași și Primăria Comunei Mânăstirea, organizează vineri, 7 august 2015, Ziua Porţilor Deschise de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi (Ediţia a XIII-a).
Începând cu ora 10:30, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta. Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, ediţia a VI-a, ce se desfăşoră în perioada 18 iulie – 16 august 2015, în cadrul căruia sunt abordate direcții de cercetare privind arhitectura preistorică, ceramica eneolitică, culegerea și prelucrarea cochiliilor de bivalve. Echipa de implementare a proiectului este rezultatul unui parteneriat între Muzeul Naţional de Istorie a României, Asociaţia Română de Arheologie, Muzeul Municipiului București, Primăria Comunei Mânăstirea (jud. Călăraşi), Primăria Municipiului Călăraşi, Muzeul Municipal Călăraşi, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, cu sprijinul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti.
Evenimentul se va desfășura la Grădinița nr. 1, str. Lehliului, nr. 79, din satul Sultana com. Mânăstirea, jud. Călăraşi, începând cu ora 10:30 am.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/archaeodrom/photos/a.1395049214118682.1073741828.1395012127455724/1515182488772020/?type=1

Expoziţia „Între adevăr şi legendă”- măguri şi gorgane din judeţul Teleorman


Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează expoziţia „Între adevăr şi legendă”- măguri şi gorgane din judeţul Teleorman
Evenimetul va avea loc marţi, 4 august 2015, ora 11.00, în Sala Auditorium.
***
Prezenţe solitare peste tot în peisajul României, movilele făcute de om au atras atenţia din vremuri străvechi. Puse pe seama uriaşilor sau a jidovilor, au încântat şi înfricoşat în egală măsură, tradiţiile şi credinţele populare răspândite în toată ţara atribuindu-le comori fabuloase de multe ori blestemate..
Începând cu primele săpături efectuate la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec al XX-lea, măgurile au fost împărţite de arheologi în tell-uri (sate preistorice) şi în tumuli ( morminte folosite între mileniul III î. Chr. şi sec. XIII d. Chr). În urma săpăturilor, cercetătorii au scos la iveală în tell-uri resturile de milte incendiate aparţinând unor sate din eneolitic (mileniul V î. Chr.) iar din tumuli morminte cu un inventar funerar sărac sau obişnuit dar şi adevărate „comori” cum este cazul tezaurului de la Peretu.
Expozitia „Între adevăr şi legendă”- măguri şi gorgane din judeţul Teleorman prezintă o istorie a cercetărilor acestor situri pe teritoriul judeţului Teleorman, principalele descoperiri cât tehnicile şi metodele folosite în studierea lor. Este prezentată atât importanţa lor pentru patrimoniul naţional cât şi situaţia actuală când multe au fost distruse sau sunt ameninţate cu distrugerea.
Expozitia va rămâne deschisă până pe data de 26 septembrie a.c.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=853438878109438&set=a.130132463773420.23719.100003300026635&type=1&theater

Exponatul lunii la Muzeul Municipal Dej: „Bancnota de 10 bani”, bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume


Exponatul lunii la Muzeul Municipal Dej: „Bancnota de 10 bani”, bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume

În perioada 3-31 august 2015, Exponatul lunii august la Muzeul Municipal Dej îl constituie Bancnota de 10 bani, emisă în anul 1917, aceasta fiind bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume. Alături de „bancnota vedetă”, expoziţia mai găzduieşte o serie de bancnote din perioada 1917-1989, realizând astfel şi un incurs în istoria monetară a ţării noastre.
În timpul Primul Război Mondial și la sfârșitul conflagrației mondiale leul românesc a cunoscut o inflație galopantă datorită distrugerii economiei românești în timpul războiului și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusești) din teritoriile unificate cu patria mamă precum și a banilor de ocupație, emiși de armata germană.
În această perioadă dificilă regele Ferdinand I a emis, în anul 1917, bancnota de 10 bani, cea mai mică bancnotă din lume, cu care se cumpărau aproximativ 250 g de pâine. Bancnota a intrat în Cartea Recordurilor, având dimensiunile de 27,5 mm x 38 mm, era colorată în verde şi portocaliu, având tipărite anul de emisie şi numele țării „România“. Pe avers este imprimat chipul lui regelui Ferdinand I al României, iar pe revers, stema României cu deviza regală „Nihil Sine Deo”. Tipărirea acestei bancnote de 10 bani este și astăzi un paradox pentru specialişti, având în vedere uriaşa inflaţie din România anului 1917. Bancnota reprezintă o curiozitate numismatică și un unicat mondial care poate fi văzută în muzeul dejean ca obiect al lunii august 2015.
În prezent, în România circulă moneda de 10 bani, ea se află pe piață de aproape opt ani dar valoarea ei este chiar mai mică decât a bancnotei de 10 bani emisă în anul 1917. Cu o monedă de 10 bani nu se poate cumpăra practic nimic.
Prezentarea exponatului şi deschiderea expoziţiei va avea loc la muzeu luni, 3 august 2015, la ora 10,00.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=885491231522574&set=a.297903470281356.69075.100001851169657&type=1&theater

joi, 30 iulie 2015

Câteva imagini din Valea Lungă, jud. Alba

Fotografiile de mai jos fac parte din colecţia personală.

Pregătiri de nuntă - str. Victoriei

Grădinari

O curte din Valea Lungă - Septembrie 1968

Grădinari II - în spatele vechiului cămin cultural
Clasa a II-a
La nuntă - în spatele vechiului cămin cultural
 La nuntă II - în spatele vechiului cămin cultural
Consfătuirea saşilor - cu protul în primplan
Pioniere - în vechiul cămin cultural

Grup de saşi după slujbă - iarna
 O curte din Valea Lungă II - animaţie

La plimbare prin Valea Lungă 1952


La poartă - Nr. 224

La atelier - grup de muncitori


Grădinari pregătiţi de serbare


"Călare" - negativ/pozitiv

O carte poştală reprezentând comuna Valea Lungă, jud. Alba într-o licitaţie Delcampe



Sursa imaginilor: http://www.delcampe.net/page/item/id,226948725,var,Romania--Valea-Lunga--jud-Sibiu--Hosszuszan--Langenthal,language,E.html

Drumul Lung spre Cimtirul Vesel





Sâmbătă, 15 august și duminică, 16 august 2015, în zile de mare praznic împărătesc, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Maramureșul revine în centrul atenției cu cea de-a șasea ediție a evenimentului "Drumul Lung spre Cimtirul Vesel", un festival de cultură, muzică și joc tradițional, ce va avea loc în comuna Săpânța.

"Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" are, în acest an, invitaţi de seamă. Gheorghe Turda, Grupul Iza şi invitatul special Mircea Florian vor încânta urechile participanţilor.

În fiecare dintre cele două zile de festival, vor avea loc ateliere şi workshop-uri de meşteşugărit. Dumitru Pop Tincu, urmaş al celebrului Stan Ion Pătraş, va îndruma invitaţii în conceperea crucilor vesele, iar VasiPoştaşul va vorbi despre muzica tradiţională. Acestea sunt doar două dintre surprizele care vor fi disponibile la festival.

Maiştri meşteşugari vor dezvălui secretele olăritului, producţiei de lână, al crucilor din lemn, motivelor româneşti şi nu numai. Aceştia vor putea fi găsiţi la standurile vegheate de fusul înalt de 5 metri.

"În fiecare an de Sfânta Maria am amplasat o piatră de hotar, o bornă, în promovarea satului românesc. Sunt așa de încântat de conceptul nostru de anul acesta! Simt că ar putea să fie cel mai frumos dintre toate, pentru că sărbătorim esența satului în sine. Construim o scenografie în care elementele autentice sunt îmbinate într-un singur concept fermecător! Săpânța e un sat viu, un fenomen complex! Acest fenomen poate fi trăit doar vizitându-l! Esența nu poate fi transpusă pe scena unui oraș sau in străinătate. Magia satului se simte doar aici, pe pământul lui. Anul acesta, sărbătorim această creație multimilenară: satul Carpatic autentic!" - declară Peter Hurley, irlandezul inițiator al acestui proiect.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/942184502506385/

”Ziua cânepii” - 6 august


”Salvăm cânepa românească!”
Evenimentul își propune să transmită mesajul: ”Cânepa românească nu este drog!”
Până în anul 1990, România era a treia țară din lume producătoare de cânepă, iar aici existau 28 de unități de procesare a plantei tehnice.
Legislația romanească a trecut însă cânepa pe lista plantelor narcotice, iar industria, împreună cu miile de hectare cultivate din România au dispărut aproape în totalitate, fără prea multe explicații.
Cânepa Românească este ocolită pentru că este asociată, din ignoranță, cu cânepa indiană, din care se obține hașișul.
Astăzi importăm ţesături din ţările în care, cândva, vindeam mii de tone în fiecare an.
În locul filaturilor şi ţesătoriilor care produceau cândva materie primă, astăzi avem doar fabrici de confecţii în lohn. Patronii nu mai investesc în producţia de ţesături şi nici statul nu o sprijină.
Am construit apartamente de lux în loc de ţesătorii şi avem ruine în loc de filaturi.
Atât mai păstrăm, după ce fabricile au fost rase, iar utilajele topite la fier vechi.
În cânepă era practic îmbrăcată „toată casa”, costumul tradițional românesc, și toate obiectele care decorau casa. Ar fi nedrept față de înaintașii noștri să uităm toate acestea și să ne modificăm istoria și tradiția.
Vrem să tragem un semnal de alarmă autorităţilor cu privire la obstacolele pe care le întâlnesc cei care vor să reînvie tradiţia românească!
Cei interesați de potențialul incredibil al acestei plante sunt așteptați joi, 6 august, la Gâlgău Almașului, la Ziua Cânepii, ei putând vizita, cu această ocazie, și unul dintre cele mai spectaculoase locuri din țară: Grădina Zmeilor.

Cu această ocazie îl așteptăm la Gâlgău Almașului pe fostul ministru al Argriculturii - Valeriu Tabără, (totodată și doctor în cânepă) , pe specialiști din domeniu din Cluj, pe cei de la Poliție – Crimă Organizată, DIICOT, Direcția Agricolă, Prefectură și să înțeleagă cu toții: ”Cânepa românească nu este drog!”

Va fi prezentă și Alina Varandi, cea care a construit la Cluj o casă terapeutică.
De asemenea Trupa ”Ad Hoc” și-a anunțat participarea.

Vă așteptăm cu mare drag.

Organizatori: Leontina Prodan și Iosif Ciunterei


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/786596531460906/

Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei


În data de 04.08.2015, ora 12, vă invităm la Muzeul Civilizației Dacice şi Romane Deva (Palatul Magna Curia, Sala Șemineului) pentru o prezentare și o conferință de presă legate de activitățile desfășurate în cadrul proiectului „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei”.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/mnitcluj/photos/a.471928862833940.127713.462632683763558/1148097958550357/?type=1&theater

Dinozaurii din Ţara Haţegului în vizită la Galaţi



Vineri 31 iulie 2015, de la ora 10.00, la sediul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, publicul va putea „face cunoştinţă” cu un dinozaur autohton – Zalmoxis robustus. Este vorba de o reconstrucţie ştiinţifică a unui dinozaur din Ţara Haţegului, realizată de paleoartistul canadian Brian Cooley pentru viitorul Muzeu al Dinozaurilor din Transilvania. Zalmi, cum este cunoscut între prieteni, va veni la Galaţi împreună cu o echipă de voluntari de la Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului în cadrul proiectului „La Zăvoi” coordonat de Centrul de Resurse pentru Dezvoltare 2020 în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi şi Asociaţia „Drag de Haţeg” şi finanţat de MOLRomânia şi Fundaţia pentru Parteneriat prin programul „Spaţii Verzi”. Zalmoxis robustus este o specie de dinozaur ierbivor, aparţinând ornithopozilor, care a trăit acum 65 de milioane de ani, în perioada numită Cretacicul superior, în locurile unde astăzi se află Ţara Haţegului. Pe atunci zona era o insulă cu climat tropical, unde dinozaurii s-au adaptat unui mediu restrâns şi şi-au redus, în timp, dimensiunile, devenind mai mici decât rudele lor de pe continent. Din această cauză ei sunt denumiţi „dinozaurii pitici din Transilvania”. Proiectul „La Zăvoi” a apărut ca urmare a colaborării dintre cele mai bune proiecte ale anului 2014. Este vorba despre „CasaVulcanilor”, realizată anul trecut la Densuş de către Voluntarii pentru Geoparc, şi „Grădina Senzorială” din cadrul Grădinii Botanice Galaţi. Cele două proiecte au fost distinse cu Premiul Spaţii Verzi de către MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat. Proiectul „La Zăvoi” propune renaturarea unei locaţii din interiorul Grădinii Botanice Galaţi, cu o suprafaţă totală de 400 mp şi punerea ei în valoare pentru a prezenta publicului vizitator elementele de ecosistem al zonelor umede aşa cum existau ele în interiorul şi în jurul municipiului Galaţi până acum 30 de ani. Astfel, spaţiul tematic nou creat va reconstitui identitatea naturală specifică întregului spaţiu urban de pe malul Dunării. Activităţile de educaţie ecologică ce se vor desfăşura în acest spaţiu – „Zăvoi Box”, vor încuraja dezvoltarea unor elemente de educaţie intergeneraţională astfel încât generaţia în vârstă să relateze celor tineri povestea locului unde se află (locaţia actuală a Zăvoiului) unde cu mai puţin de 30 de ani exista o zonă umedă, de luncă cu toate elementele sale specifice de floră şi vegetaţie.
Dinozaurul Zalmi va putea fi văzut la sediul Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi doar în zilele de vineri şi sâmbătă, respectiv 31 iulie şi 1 august 2015.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/420410411455900/photos/a.420888054741469.1073741828.420410411455900/468261106670830/?type=1&theater

miercuri, 29 iulie 2015

Donația Peter Jacobi către Muzeul Național al Țăranului Român


Selecție din seriile fotografice
Bisericile fortificate ale sașilor din Transilvania
Frumoasele straie țărănești ale doamnelor de la oraș

Muzeul Național al Țăranului Român are bucuria de a vă invita vineri, 7 august 2015, ora 17, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției de fotografie Donația Peter Jacobi către Muzeul Național al Țăranului Român.
Expoziția înclude o selecție din seriile fotografice Bisericile fortificate ale sașilor din Transilvania și Frumoasele straie țărănești ale doamnelor de la oraș.

Bisericile fortificate ale sașilor din Transilvania

Fotografiile sculptorului Peter Jacobi, realizate în cursul anilor 2004 și 2005, arată ansamblurile bisericilor fortificate săsești din Transilvania. Imaginile sunt reprezentative pentru realizările culturale ale sașilor de-a lungul celor aproape nouă veacuri de prezență în Transilvania. Fotografiile fac trimitere atât la arta modernă, cât și la scenografie. În afară de intenția genuin artistică, imaginile prezentate în expoziție au ca scop și să atragă atenția publicului cultural interesat asupra pericolului în care se află acest patrimoniu. După exodul în masă al sașilor din Transilvania în anii ’90 ai secolului trecut, acest patrimoniu a fost părăsit și este amenințat de deteriorare.

Frumoasele straie țărănești ale doamnelor de la oraș

Expoziția, găzduită de Muzeul Țăranului în aprilie 2012, conține fotografii din colecția artistului Peter Jacobi, înfățișând, mai ales, doamnele din nobilimea și burghezia românească, purtând costume tradiționale românești.
După cum se știe, Reginei Elisabeta i se datorează adoptarea, la Curte, a modei costumului tradițional românesc, socotit, până atunci, drept un strai demn de a fi purtat doar de către țărani. Exemplul său a fost urmat de Regina Maria și de principesele Elisabeta, Maria și Ileana, dar și de majoritatea doamnelor din înalta societate românească.
Încet, încet, hainele țărănești au pătruns într-o societate care, în acea perioadă, era obișnuită mai degrabă să imite ținuta vest-europeană, decât să afirme virtuțile tradiției autohtone.
Încă dinainte de Războiul de Independență și până în pragul dezastruosului an 1940, multe fotografii au imortalizat atitudinile acestor doamne din înalta societate românească. Tocmai asupra acestor fotografii s-a oprit Peter Jacobi, în demersul său artistic.
Pentru Peter Jacobi, patina timpului care s-a așternut peste imaginile descoperite în anticariate și arhivate sentimental, în atelierul său, înnobilează fotografiile. Artistul lasă timpul să intervină peste imaginile de epocă și chiar îl ajută, adeseori, prin intervenții practicate direct pe hârtia fotografică, parcă pentru a sublinia efemeritatea creației umane.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 30 august 2015, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.


Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1105032026177780/

Cum dispare patrimoniul României VI

Din aceiaşi serie: http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2014/10/cum-dispare-patrimoniul-romaniei.html; http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2014/12/cum-dispare-patrimoniul-romaniei-ii.html;http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2014/12/cum-dispare-patrimoniul-romaniei-iii.html; http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2015/04/cum-dispare-patrimoniul-romaniei-iv.html; http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2015/05/cum-dispare-patrimoniul-romaniei-v.html.

În cele ce urmează voi afişa link-uri şi ştiri video care înfăţişează infracţiuni comise împotriva patrimoniului naţional, fie prin furt din muzee, din situri arheologice, fie prin detecţie de metale în situri sau prin nepredarea descoperirilor realizate în urma acestui hobby! Sunt trecute în revistă şi distrugerile de monumente, prin diverse metode! Şi nu în ultimul rând comerţul ilicit cu bunuri de patrimoniu.


I. Monumente

Conacul Catargi – între maternitatea din tei și oile cameruneze

http://mesagerulneamt.ro/2015/05/conacul-catargi-intre-maternitatea-din-tei-si-oile-cameruneze/

Patrimoniul UNESCO din Maramureş: pericole şi neajunsuri

http://www.turismistoric.ro/2012/06/patrimoniul-unesco-din-maramures-pericole-si-neajunsuri/

Prima curte boierească a familiei Bellu în Muntenia îşi aşteaptă salvatorii

http://www.turismistoric.ro/2014/07/prima-curte-boiereasca-a-familiei-bellu-in-muntenia-isi-asteapta-salvatorii/

Poarta vechiului han turcesc din Galați, reabilitată prin fonduri europene?

http://www.turismistoric.ro/2015/06/poarta-vechiului-han-turcesc-din-galati-reabilitata-prin-fonduri-europene/

10% din clădirile istorice ale Timişoarei, distruse irecuperabil

http://www.ziuadevest.ro/actualitate/53888-10-din-cladirile-istorice-ale-timisoarei-distruse-irecuperabil

S-a vândut “Cocoşul de Aur”!

http://www.zi-de-zi.ro/s-a-vandut-cocosul-de-aur/

Cum distrug banii europeni bisericile fortificate din Transilvania

http://adevarul.ro/news/eveniment/anchetA-distrug-banii-europeni-bisericile-fortificate-transilvania-1_5587d7d8cfbe376e3589c2d0/index.html

Patrimoniu din Craiova şi judeţul Dolj – ambiţii mari, realizări nu prea

http://www.turismistoric.ro/2013/09/patrimoniu-din-craiova-si-judetul-dolj-ambitii-mari-realizari-nu-prea/

CASTELUL DIN URMENIŞ, DAT UITĂRII (2014 03 04)


 Sursa: Youtube Utilizator: jurnal de reghin

Castelul Haller din Sânpaul, martor de secole al istoriei

http://www.zi-de-zi.ro/castelul-haller-din-sanpaul-martor-de-secole-al-istoriei/ 

O casă de patrimoniu naţional a dispărut complet dintr-un sat din Gorj. Care este explicaţia

http://stirileprotv.ro/stiri/social/nu-e-un-truc-de-magie-o-casa-a-disparut-complet-dintr-un-sat-din-gorj-care-este-explicatia.html

Conacele boierești – de la paragină, la restaurări ”regale”

http://archaeoheritage.ro/2015/07/conacele-boieresti-de-la-paragina-la-restaurari-regale/

Patrimoniu: Conacele boierești – de la paragină, la restaurări ”regale”

http://mesagerulneamt.ro/2015/07/patrimoniu-conacele-boieresti-de-la-paragina-la-restaurari-regale/

Cum se îngroapă istoria. La Solești

http://archaeoheritage.ro/2015/07/cum-se-ingroapa-istoria-la-solesti/

Cum se îngroapă istoria. La Solești

http://otiliabalinisteanu.wix.com/otiliabalinisteanu#!CUM-SE-%CENGROAP?-ISTORIA-LA-SOLE?TI/cour/559adee10cf208817045e790

Castelul-cetate Kornis, Szentbenedek – Mănăstirea

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/08/03/castelul-cetate-kornis-szentbenedek-manastirea/

Stână, construită pe locul unei foste cetăţi getice

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Stana+construita+pe+locul+unei+foste+cetati+getice

Mausoleul de la Bobda, copia Bazilicii din Esztergom, se dărâmă bucată cu bucată

http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-mausoleul-bobda-copia-bazilicii-esztergom-darama-bucata-bucata-1_55a4f019f5eaafab2c900eb9/index.html#


Planuri fanteziste cu Cetatea Devei: cum vrea primăria să transfome fortăreaţa într-un loc de pelerinaj pentru străini

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/planuri-fanteziste-cetatea-devei-vrea-primaria-transfome-fortareata-intr-un-loc-pelerinaj-straini-1_55a541e2f5eaafab2c925c9f/index.html

Monumentele din Iaşi, ruinate de povara indolenţei

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/video-lista-rusinii-monumentele-din-iasi-ruinate-de-povara-indolentei--98083.html#.VZ_x9tzky64.facebook


 Sursa: Youtube Utilizator: Ziarul de Iasi


Monumentele din județul Iaşi, ruinate de povara indolenţei

http://archaeoheritage.ro/2015/07/monumentele-din-judetul-iasi-ruinate-de-povara-indolentei/

Soarta Cetăţii lui Ştefan de la Gâdinţi se decide luni
http://archaeoheritage.ro/2015/07/soarta-cetatii-lui-stefan-de-la-gadinti-se-decide-luni/

Soarta Cetăţii lui Ştefan de la Gâdinţi se decide luni


http://zch.ro/soarta-cetatii-lui-stefan-de-la-gadinti-se-decide-luni/

Tavanul bisericii Sf. Mihail a început să cadă după ultimul concert din Piața Unirii

http://transilvaniareporter.ro/cluj/tavanul-bisericii-sf-mihail-a-inceput-sa-cada-dupa-ultimul-concert-din-piata-unirii/

Tavanul bisericii Sf. Mihail a început să cadă după ultimul concert din Piața Unirii

http://archaeoheritage.ro/2015/07/tavanul-bisericii-sf-mihail-a-inceput-sa-cada-dupa-ultimul-concert-din-piata-unirii/

Cum îşi bat joc autorităţile române de un cavou roman vechi de 16 secole. Relicva crucială pentru istoria românilor zace sub pubelele de gunoi 

http://m.adevarul.ro/locale/galati/cum-isi-bat-joc-autoritatile-romane-cavou-roman-vechi-16-secole-relicva-cruciala-istoria-romanilor-zace-pubelele-gunoi-galati-1_55ad0884f5eaafab2cc1058f/index.html

CETATEA LUI ȘTEFAN CEL MARE, DE LA GÂDINȚI, “CUCERITĂ” DE ROMAN 
http://www.ziarulderoman.ro/86497/cetatea-lui-stefan-cel-mare-de-la-gadinti-cucerita-de-roman/

Cetatea lui Ștefan cel Mare, de la Gândinți, “cucerită” de Roman
http://archaeoheritage.ro/2015/07/cetatea-lui-stefan-cel-mare-de-la-gandinti-cucerita-de-roman/

Palatul Cnejilor de la Durău: un loc mirific învăluit în mister și bântuit de ruinare

http://www.turismistoric.ro/2015/03/palatul-cnejilor-de-la-durau-un-loc-mirific-invaluit-in-mister-si-bantuit-de-ruinare/

„MONUMENTE NEMȚENE ÎN PERICOL ÎNTRE FAPTE ȘI VORBE” COMISAR DR VITALIE JOSANU, IPJ NEAMȚ

http://www.ziartarguneamt.ro/monumente-nemtene-in-pericol-intre-fapte-si-vorbe-comisar-dr-vitalie-josanu-ipj-neamt


Sursa: Youtube Utilizator: Ziarul Targu Neamt

Turnul Fierarilor lăsat de izbelişte după 3 zile | Prin acoperişul desfăcut plouă

http://novatv.ro/2015/07/turnul-fierarilor-lasat-de-izbeliste-dupa-3-zile-prin-acoperisul-desfacut-ploua/


 Sursa: Youtube Utilizator: NovaTv Medias

 II. Detectoriştii

11 artefacte, descoperite pe Valea Streiului de un pasionat de detecție metale

http://hartacomorii.blogspot.ro/2015/06/11-artefacte-descoperite-pe-valea.html

Peste 600 monede, descoperite în Dâmbovița

http://hartacomorii.blogspot.ro/2015/06/peste-600-monede-descoperite-in.html

Descoperire istorică într-o pădure din Dâmboviţa. Peste 600 de dinari din argint, aparţinând primei domnii a lui Mircea cel Bătrân, scoşi la lumină

http://adevarul.ro/locale/targoviste/foto-descoperire-istorica-intr-o-padure-dambovita-600-dinari-argint-apartinand-primei-domnii-mircea-batran-scosi-lumina-1_5571266fcfbe376e35f0f261/index.html

Tezaur numismatic descoperit în pădurea "Creţu"

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--tezaur-numismatic-descoperit-in-padurea-cretu,30844.html

Descoperire la Bistriţa: Un constructor şi un IT-ist au descoperit 16,5 kilograme de argint din perioada medievală

http://adevarul.ro/locale/bistrita/descoperire-bistrita-constructor-it-ist-audescoperit-165-kilograme-argint-perioada-medievala-1_55b0e01bf5eaafab2cdc24e9/index.html

Descoperire de senzaţie făcută de un căutător de comori

http://gorjexclusiv.ro/descoperire-de-senzatie-facuta-de-un-cautator-de-comori/?utm_campaign=shareaholic&utm_medium=facebook&utm_source=socialnetwork

Căutătorii de comori aduc vestigii romane Muzeului Gorj

http://www.gorj-domino.ro/cautatorii-de-comori-aduc-vestigii-romane-muzeului-gorj/

III. Traficul de antichităţi

Furate de hoţi şi duse la vânzare pe piaţa neagră din Londra, cele mai importante documente scrise ale istoriei noastre au fost recuperate. Ce se va întâmpla cu ele

http://www.descopera.ro/cultura/14354532-furate-de-hoti-si-duse-la-vanzare-pe-piata-neagra-din-londra-cele-mai-importante-documente-scrise-ale-istoriei-noastre-au-fost-recuperate-ce-se-va-intampla-cu-ele?utm_source=newsletter&utm_medium=li699_mi106349&utm_content=articol&utm_campaign=Cinci+tehnici+de+tortura+infioratoare+folosite+in+istorie.+Ce+pateau+ereticii&utm_term=li699_mi106349_s341600

Florin Delinescu a fost condamnat pentru spălare de bani, în dosarul traficului de monede antice

http://zhd.ro/eveniment/florin-delinescu-a-fost-condamnat-pentru-spalare-de-bani-in-dosarul-traficului-de-monede-antice/

Percheziţii la Muzeul Judeţean. Ce spune directorul instituţiei

http://observatorbn.ro/articol.php?categorie=2&articol=9914

Percheziții la Muzeele de Istorie din Cluj și Bistrița. O vază din aur a stârnit interesul polițiștilor

http://www.evz.ro/perchezitii-la-muzeele-de-istorie-din-cluj-si-bistrita-o-vaza-din-aur-a-starnit-interesul-politistilor.html

500 de artefacte, ridicate de Poliția Română în urma unor percheziții

http://hartacomorii.blogspot.ro/2015/07/500-de-artefacte-ridicate-de-politia.html


500 DE BUNURI ARHEOLOGICE, RIDICATE DE POLIŢIŞTI

https://www.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/stiri/500-de-bunuri-arheologice-ridicate-de-politisti

Sute de artefacte, ridicate în urma percheziţiilor din dosarul de trafic cu obiecte de patrimoniu

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/sute-de-artefacte-ridicate-in-urma-perchezitiilor-din-dosarul-de-trafic-cu-obiecte-de-patrimoniu-foto-video--139116.html


Sursa: Youtube Utilizator: Teodora Demian

Iţele încurcate ale unei afaceri penale cu obiecte de patrimoniu naţional, care are în centru un vas din aur din Epoca Bronzului

http://adevarul.ro/locale/bistrita/fotovideo-itele-incurcate-afaceri-penale-obiecte-patrimoniu-national-centru-vas-aur-epoca-bronzului-1_5593bc92cfbe376e35bff83a/index.html

Iţele încurcate ale unei afaceri penale cu obiecte de patrimoniu naţional, care are în centru un vas din aur din Epoca Bronzului

http://archaeoheritage.ro/2015/07/itele-incurcate-ale-unei-afaceri-penale-cu-obiecte-de-patrimoniu-national-care-are-in-centru-un-vas-din-aur-din-epoca-bronzului/

O monedă din aur și 24 de podoabe dacice din argint furate de la Sarmizegetusa, au fost recuperate de la o casă de licitații din Germania

http://ziarulunirea.ro/foto-o-moneda-din-aur-si-24-de-podoabe-dacice-din-argint-furate-de-la-sarmizegetusa-au-fost-recuperate-de-la-o-casa-de-licitatii-din-germania-335183/

Podoabe dacice de argint şi monedă din aur, recuperate din Germania, de procurorii din Alba Iulia. Alte obiecte tezaur, date în urmărire prin Interpol

http://alba24.ro/foto-podoabe-dacice-de-argint-si-moneda-din-aur-recuperate-din-germania-de-procurorii-din-alba-iulia-alte-obiecte-tezaur-date-in-urmarire-prin-interpol-426664.html

Podoabe dacice de argint şi monedă din aur, recuperate din Germania, de procurorii din Alba Iulia. Alte obiecte tezaur, date în urmărire prin Interpol

http://archaeoheritage.ro/2015/07/podoabe-dacice-de-argint-si-moneda-din-aur-recuperate-din-germania-de-procurorii-din-alba-iulia-alte-obiecte-tezaur-date-in-urmarire-prin-interpol/

Obiecte de podoabă dacice de o valoare excepţională, recuperate şi adăugate tezaurului istoric al României

http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/obiecte-podoaba-dacice-o-valoare-exceptionala-recuperate-adaugate

Tezaur recuperat. 18 bijuterii dacice sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a României

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Tezaur+recuperat+18+bijuterii+dacice+sunt+expuse+la+Muzeul+natio

Cele mai frumoase podoabe dacice de argint recuperate vreodată de România. Suma plătită pentru obiectele furate din ţară

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cele-mai-frumoase-podoabe-dacice-de-argint-recuperate-vreodata-de-romania-suma-platita-pentru-obiectele-furate-din-tara.html

Podoabele dacice recuperate şi adăugate tezaurului istoric al României vor fi expuse la MNIR

http://www.descopera.ro/cultura/14648804-podoabele-dacice-recuperate-si-adaugate-tezaurului-istoric-al-romaniei-vor-fi-expuse-la-mnir?utm_source=newsletter&utm_medium=li699_mi109188&utm_content=articol&utm_campaign=Newsletter+Descopera.ro&utm_term=li699_mi109188_s341600

MAI MULTE PIESE AU FOST FURATE DIN MUZEU, ÎNSĂ NU S-A PRINS NICIODATĂ HOŢUL CAVALERUL TRAC A FOST ÎNGROPAT LA POLIŢIE

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/social/mai-multe-piese-au-fost-furate-din-muzeu-insa-nu-s-a-prins-niciodata-hotulcavalerul-trac-a-fost-ingropat-la-politie-28786-379799.html

IV. Diverse

Aşezarea dacică de la Feţele Albe a fost călcată de braconierii de comori

http://zhd.ro/eveniment/news-alert-asezarea-dacica-de-la-fetele-albe-a-fost-calcata-de-braconierii-de-comori/

Oseminte umane, în centrul Oradei. Arheologii au găsit mai multe oase umane în şanţurile săpate

http://adevarul.ro/locale/oradea/foto-oseminte-umane-centrul-oradei-arheologii-gasit-mai-multe-oase-umane-santurile-sapate-1_558dbbeb6471c92e069ef059/index.html#gallery_currentImage

Cum ne batem joc de noi…

http://archaeoheritage.ro/2015/07/cum-ne-batem-joc-de-noi/

Va urma...  

marți, 28 iulie 2015

Voucherul de vacanţă - specimen

Sursa imagini: http://all4romania.eu/guvernul-a-aprobat-astazi-normele-pentru-acordarea-voucherelor-de-vacanta/

Ticket de vacanţă
 
Cam aşa va arăţa noul ticket de vacanţă. Având în vedere că sunt colecţionari care se specializează pe diverse tikete am dorit să îl prezint, la scurt timp de la apariţie. Singura diferenţă faţă de tiketele de masă este titlul şi bineînţeles utilitatea.
 
Mai multe detalii despre noile tikete aici: http://all4romania.eu/guvernul-a-aprobat-astazi-normele-pentru-acordarea-voucherelor-de-vacanta/

Despre: Proiectul cartofil SALUTĂRI din ȚARA MOLDOVEI


























"Dragilor,
Proiectul cartofil SALUTĂRI din ȚARA MOLDOVEI, demarat cu ani în urmă de Comisia CERCETARE și LITERATURĂ a Federației Filatelice Române, pe care o coordonez, capătă tot mai multă consistență, prin noi lucrări publicate de colegii noștri (vezi cronicile din info-hobby DIN LUMEA COLECȚIONARILOR, nr. I-XXV). Obiectivul principal al proiectului este realizarea cataloagelor-album-monografie pentru fiecare județ al Moldovei antebelice (1897-1938). Recent a fost acoperită o pată albă pe harta cartofiliei românești localitatea vrânceană Focșani.
Cataloagele-album-monografie sunt lucrări de mare complexitate, care nu pot fi finalizate fără o colaborare strânsă între colecționari. Este, de fapt, lucrarea de vârf, din punct de vedere cartofil pentru o localitate / județ.
Recent, am prezentat la întâlnirea națională a cartofililor de la Piatra-Neamț, un prim capitol al catalogului-album-monografie dedicat marelui fotograf al plaiurilor nemțene Ad. A. Chevallier, la care se lucrează de mai bine de zece ani.
Datorită colaborării cu importanți cartofili (Lucrețiu Tudoroiu, Paul Begea, Ioan Rogojanu, Mihai Macri, Doru Parfenie, Viorel Nicolau ...) s-a realizat un capitol aproape complet.
Dovada ? A fost trimis tuturor celor interesați (format pdf) și nu am primit, încă, nicio completare. Același lucru s-a întâmplat și cu celelalte cataloage: Piatra-Neamț, jud. Fălciu, Tutova sau Vaslui, la care nu au mai apărut semnalări sau modificări de date semnificative de ani buni.
Se apropie de finalizare un nou capitol „Casa Regală în fotografii Chevallier”.
De aceea, rog pe deținătorii de fotografii pe această temă sau orice altă imagine Chevallier (urmează noi și noi capitole, aflate în diverse stadii de tehnoredactare) să ni le semnaleze. Estimăn existența a peste o mie de fotografii de interes public realizate de maestrul Chevallier.
Aștept scanuri față / verso (600 dpi) trimise pe adresa gsm_as@yahoo.com.
Orice semnalare nouă va fi codată, ca de obicei, cu numele celui care a făcut primul semnalarea.
După cum știți se lucrează intens și la un catalog „ROMÂNIA în viziunea lui A. KRUGER”. Doritorii pot primi gratuit ambele materiale. orice completare este binevenită.
Vă mulțumesc!"
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3/posts/856564134432217